Baroul Constanta

STIRI

Untitled Document AGENDA

Cuprins:

* Inscrierea la INPPA
* Statutul INPPA
* Programa analitica a disciplinei Conventia Europeana a Drepturilor Omului
* Programa analitică pentru drept civil şi drept procesual civil - INPPA
* Programă analitică - Disciplina: Dreptul concurenţei
* Programa analitică pentru drept penal şi drept procesual penal
* Statutul profesional al avocatului. Deontologia profesională (proiect de programa)
* Managementul Formelor de Exerciţiu Profesional (proiect de programa)
* Programa analitică a cursului Dreptul Comunitar al Uniunii Europene aspecte teoretice şi practice

Inscrierea la INPPA

În perioada 25 februarie – 10 martie 2005 vor avea loc înscrierile la cursurile Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor organizate potrivit hotarârii Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din România din 19 februarie 2005. Cursurile vor fi organizate pentru avocatii stagiari primiti în profesia de avocat pe parcursul anului 2003 si care doresc sa se înscrie la examenul de definitivat, organizat de barouri, începând cu data de 23 mai 2005. Relatii suplimentare privind conditiile înscrierii pot fi obtinute de catre solicitanti la baroul în care sunt înscrisi.

Înscrierile pentru cursurile Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor – pentru anul de studiu 2005 – 2006 vor avea loc în perioada 10 martie – 1 aprilie 2005. Cursurile vor începe la 15 aprilie 2005 si se vor desfasura conform programei si structurii pe module / activitate practica afisate pe site-ul I.N.P.P.A., respectiv www.inppa.ro. Taxa de scolarizare este de 4.000.000 lei. Relatii suplimentare pot fi obtinute la barourile în care sunt înscrisi solicitantii.

Cursurile INPPA se adreseaza avocatilor stagiari, aceasta calitate fiind singura conditie pentru a completa o cerere de inscriere.
Inscrierea la cursurile INPPA nu este obligatorie.
Se va plati o singura data o taxa de scolarizare in valoare de 2 milioane lei, suma ce este deductibila intrucat face parte din categoria „cheltuieli profesionale”.
In paralel continua sa functioneze forma clasica de pregatire, cu stagiu de 2 ani, incheiat cu examenul de definitivare in profesie.
In prezent, cei care vor urma cursurile INPPA vor beneficia de sustinerea examenului de definitivat in cadrul Institutului, dobandind calitatea de avocat definitiv in urma promovarii acestui examen. Pentru sustinerea examenului de definitivat se va percepe o taxa separata, conform procedurii obisnuite.
In viitor, absolvirea cursurilor INPPA va echivala cu definitivarea in profesia de avocat, fara a mai fi nevoie de sustinerea examenului de definitivat, continuand insa sa functioneze si sistemul clasic de pregatire a avocatilor stagiari, conform proiectului Legii profesiei de avocat aprobat de Comisia Juridica a Senatului Romaniei.
Cursurile se vor desfasura aproximativ pe durata de 9 luni, avand structura unui an universitar. Vor exista 3 perioade de pregatire. Fiecare perioada de pregatire cuprinde 1 luna pregatire teoretica si 2 luni de practica.
Prelegerile vor avea un caracter preponderent practic si vor viza urmatoarele materii: drept civil si drept procesual civil, drept penal si drept procesual penal, dreptul european al drepturilor omului, drept comunitar, statutul profesional al avocatului si exercitarea profesiei de avocat, dreptul concurentei si protectia consumatorilor.
In ordinea absolvirii, se vor asigura stagii de practica in firme de avocatura din strainatate si din Bucuresti.
INPPA va putea asigura scolarizarea unui numar maxim de 140 de avocati stagiari.
In cazul in care numarul celor inscrisi va depasi aceasta cifra, criteriile de departajare se vor stabili de catre barouri.

Back to top

Statutul INPPA

CAPITOLUL I

SCOP , OBIECTIVE, DENUMIRE, SEDIU, DURATA, ÎNSEMNE

Art. 1 – DENUMIRE. ÎNFIINTARE.

Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor – I.N.P.P.A. se constituie în baza art. 63 lit.j) din Legea nr.51/7 iunie 1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata în Monitorul Oficial al României nr.113/6 martie 2001 a prevederilor Statutului profesiei de avocat publicat în Monitorul Oficial al României nr. 284/31 mai 2001 si legislatia în materie.

Art. 2 – STATUTUL JURIDIC AL INSTITUTUL NATIONAL PENTRU PREGATIREA SI PERFECTIONAREA AVOCATILOR.
(1) Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor este persoana juridica româna, fara scop lucrativ, cu functionare autonoma, potrivit prevederilor prezentului statut si ale legislatiei aplicabile în materie.
(2) Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor nu face parte din sistemul national de învatamânt si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare.
(3) Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor materie are caracter de organizatie neguvernamentala, care functioneaza în cadrul si sub autoritatea Uniunii Avocatilor din România.
(4) Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor are sigla si stampila proprie în conditiile legii.

Art. 3 – SCOPUL SI OBIE CTIVELE INSTITUTULUI NATI ONAL PENTRU PREGATIREA SI PERFECT IONA REA AVOCATILOR
Scopul si obiectivele Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor sunt:

a) Îndeplinirea obligatiilor legale ce revin Uniunii Avocatilor din România si barourilor privind asigurarea exercitarii calificate a dreptului de aparare si a competentei profesionale a avocati lor;
b) Realizarea cadrului organizatoric pentru ca în colaborare cu organeleprofesiei de avocat sa se îndeplineasca obligatiile privind pregatirea profesionala ce le revin din Legea nr.51/7 iunie 1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata în Monitorul Oficial al României nr.113/6 martie 2001 si Statutul profesiei de avocat publicat în Monitorul Oficial al României nr. 284/31 mai 2001 privind asigurarea pregatirii avocati lor stagiari, ridicarea nivelului profesional al tuturor avocati lor si respectarea stricta a deontologiei si disciplinei profesionale;
c) Crearea cadrului institutional organizat pentru pregatirea si perfectionarea continua a avocati lor în plan profesional, respectarea Codului deontologic al avocatului român, adoptat de Congresul Avocatilor din România – iunie 1999 si a disciplinei profesiei;
d) Organizarea selectiei si pregatirii profesionale a avocati lor stagiari la nivele de standarde de competenta profesionala într-un sistem nediscriminatoriu de oportunitati egale si uniforme, la nivel national;
e) Stabilirea unor relatii de cooperare permanenta cu institutiile si organizatiile cu atributii în realizarea pregatirii si perfectionarii pregatirii profesionale în sistemul profesiilor care necesita pregatire juridica;
f) Realizarea de studii si programe de politici profesionale pe probleme compatibile cu dezvoltarea profesiei de avocat pe plan intern si international pentru întarirea sistemului juridic si armonizarea acestuia cu legislatia Uniunii Europene.

Art. 4 – SEDIUL INSTITUTULUI NATIONAL PENTRU PREGATIREA SI PERF ECTIONAREA AVOCATILOR
(1) Sediul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor este stabilit în Bucuresti, Calea Rahovei nr.2-4, sector 4.
(2) Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor poate înfiinta sucursale pe lânga barourile care dispun de resurse si logistica pentru îndeplinirea scopului si obiectivelor prevazute la art.3. Competenta teritoriala de activitate a sucursalei Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor se stabileste prin actul de înfiintare.

Art. 5 – DURATA
Durata de functionare a Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor este nelimitata.

Art. 6 – ACTIVITATILE INSTITUTULUI NATIONAL PENTRU PREGATIREA SI PERF ECTIONAREA AVOCATILOR
(1) În vederea aducerii la îndeplinire a scopului si a obiectivelor pentru care a fost înfiintat, Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor va realiza în principal, urmatoarele activitati:
a) organizarea si desfasurarea examenului de primire în profesia de avocat;
b) pregatirea si formarea avocati lor stagiari;
c) organizarea examenului de definitivare în profesia de avocat;
d) activitatea de pregatire continua a avocati lor;
e) conlucrarea cu structurile organizatorice de pregatire si formare a viitorilor juristi si a profesionistilor cu pregatire juridica;
f) conlucrarea cu institutii din alte tari.

CAPITOLUL II

ORGANELE DE CONDUCERE ALE INSTITUTUL NATIONAL PENTRU PREGA TIR EA SI PERFECT IONA REA AVOCATILOR. ATRI BUTIILE ACESTORA

Art. 7
(1) Organele de conducere al Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor sunt: Consiliul Institutului, directorul, secretarul general si secretarul general adjunct.
(2) Consiliul Institutului este format din 5 (cinci) membri, desemnati de Comisia Permanenta a Uniunii Avocatilor din România la propunerea barourilor.
(3) Membrii Consiliului Institutului sunt avocati cu experienta în profesie, cu reputatie si prestigiu în barourile din care fac parte si în cadrul profesiei, cu experienta si rezultate notorii în activitatea de formare initiala si continua a avocati lor.
(4) Directorul Institutului este membru al Consiliului Institutului si conduce sedintele acestuia.
(5)Directorul Institutului reprezinta Institutul în relatiile cu tertii.
(6) Secretarul general si secretarul general adjunct asigura conducerea curenta a activitatii Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor prin aducerea la îndeplinire a hotarârilor si deciziilor Consiliului Institutului si directorului Institutului, conform atributiilor ce le revin potrivit regulamentului de organizare si functionare a Institutului. Secretarul general si secretarul general adjunct asigura coordonarea activitatilor compartimentelor din structura personalului administrativ si de serviciu potrivit competentelor stabilite prin regulament.

Art. 8
(1) Consiliul de conducere al Institutului este organul suprem de conducere al Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor si îsi desfasoara activitatea sub autoritatea Comisiei Permanente a Uniunii Avocatilor din România.
(2) Consiliul Institutului se va întruni în sedinta trimestrial, si ori de câte ori este nevoie, la sediul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor sau în orice alt oras în care functioneaza sucursalele Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor. Data si locul de desfasurare a fiecarei sedinte vor fi stabilite de catre directorul Institutului si se vor comunica fiecarui membru, cu minimum 15 zile anterior datei sedintei.
(3) Consiliul de conducere al Institutului va îndeplini în principal urmatoarele atributii:
a) elaboreaza proiectul regulamentului de organizare si functionare al Institutului si îl supune spre aprobare Comisiei Permanente a Uniunii Avocatilor dinRomânia;
b) elaborarea programei de examen si a bibliografiei necesare pentru desfasurarea examenului de primire în profesia de avocat;
c) luarea masurilor organizatorice pentru anuntarea datei examenului, pregatirea dosarelor candidatilor a subiectelor si desfasurarea în conditii corespunzatoare a examenului de primire în profesia de avocat;
d) elaborarea programelor pentru cursurile de formare initiala si de perfectionare profesionala a avocati lor;
e) formarea formatorilor – corp profesoral si personal de specialitate al I.N.P.P.A. ( avocati cu experienta, profesori universitari, judecatori, procurori, notari, experti criminalisti, experti judiciari, etc.)
f) elaborarea programei de studiu si a planului anual de desfasurare a modulelor de pregatire (cursuri, seminarii, stagii de practica profesionala, conferinte) si a celorlalte forme de pregatire profesionala organizate de toate organele profesiei;
g) organizeaza colaborarea cu consilierii coordonatori ai pregatirii profesionale din consiliile barourilor;
h) organizarea modului de evaluare si notare a cursantilor pe parcursul desfasurarii pregatirii precum si la finalul acesteia în vederea obtinerii diplomei de absolvire;
i) realizarea de studii si programe de politici profesionale pe domenii, care vor sta la baza elaborarii si fundamentarii actelor organelor profesiei privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat;
j) initierea si organizarea unui sistem de pregatire în vederea participarii la examenul de primire în profesia de avocat;
k) conlucreaza cu organizatiile neguvernamentale pentru apararea drepturilor omului;
l) aproba bugetul, controleaza executia bugetara, si gestionarea privind patrimoniul si fondurile de care dispune Institutul.
(4) Consiliul Institutului îsi desfasoara activitate în prezenta a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor care îl compun si adopta hotarâri cu majoritatea membrilor prezenti. În caz de paritate a voturilor, se va solicita si votul membrilor lipsa.
(5) Lucrarile sedintelor vor fi consemnate prin grija secretarului general al Institutului, într-un proces verbal.
(6) Hotarârile, deciziile, avizele Consiliului Institutului precum si procesele verbale de sedinta sunt semnate de catre directorul Institutului si contrasemnate de secretarul general adjunct.

Art. 9
Sub coordonarea Consiliului de Conducere al Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor Secretarul general îndeplineste urmatoarele atributii principale:
a) asigura conducerea curenta a activitatii Institutului;
b) numeste în functie personalul administrativ si de serviciu al Institutului;
c) este ordonator de plati;
d) exercita orice alte atributii ce îi revin potrivit prezentului statut si regulamentului de organizare si functionare al Institutului.

Art. 10

(1) Sub coordonarea secretarului general, secretarul general adjunct al Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor îndeplineste, în principal, urmatoarele atributii:
a) elaboreaza proiectul statului de functiuni si al statului de personal al Institutului;
b) asigura respectarea regulamentului de organizare si functionare al Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor si a normelor de disciplina interioara;
c) asigura coordonarea activitatilor compartimentelor din structura personalul administrativ si de serviciu al Institutului;
d) este înlocuitorul de drept al secretarul general.
(2) În lipsa secretarului general, secretarul general adjunct îndeplineste atributiile prevazute la art.10.

Art. 11
Secretarul general si secretarul general adjunct sunt numiti prin decizie de Consiliul Institutului.

CAPITOLUL III

PATRIMONIUL. PERSONALUL ADMINISTRATIV

Art. 12
(1) Patrimoniul institutului national pentru pregatirea si perfectionarea avocati lor se constituie astfel:
a) suma alocata la înfiintare din fondurile Uniunii Avocatilor din România;
b) contributiile barourilor;
c) donatii, sponsorizari si alte bunuri dobândite în conditiile legii;
d) alte venituri din activitatea Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor.
(2) Fondurile Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor vor fi utilizate în vederea realizarii obiectivelor acestuia, cu aprobarea Consiliului Institutului.

Art. 13
(1) Consiliul Institutului stabileste conditiile desfasurarii activitatii în cadrul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor si selecteaza corpul profesoral si personalul de specialitate al Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor ( avocati cu experienta, profesori universitari, judecatori, procurori, notari, experti, etc.) precum si raporturile de conlucrare cu alte centre de formare a avocati lor, din strainatate, privind realizarea planului anual de desfasurare a modulelor de pregatire (cursuri, seminarii, stagii de practica profesionala, conferinte) si a celorlalte forme de pregatire.
(2) Secretarul general al Institutului asigura înfiintarea si realizarea revistei de specialitate a Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor

CAPITOLUL IV

DISPOZITII FINALE

Art. 14
Prezentul statut va intra în vigoare la data adoptarii lui de catre Consiliul Uniunii Avocatilor din România.

Art. 15
(1) Prevederile prezentului statut se completeaza cu dispozitiile Legea nr.51/7 iunie 1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata în Monitorul Oficial al României nr.113/6 martie 2001 si Statutul profesiei de avocat publicat în Monitorul Oficial al României nr. 284/31 mai 2001, prevederile Codului deontologic al avocatului român, adoptat de Congresul Avocatilor din România – iunie 1999 si cu dispozitiile legale aplicabile în materie.

Programa analitica a disciplinei Conventia Europeana a Drepturilor Omului

I. Obiectivele cursului:

Acest curs, axat pe Conventia Europeana a Drepturilor Omului, trateaza în principal, drepturile civile si politice, garantate de aceasta, dar si unele drepturi economice si sociale fundamentale, protejate la nivel european, în masura în care acestea sunt garantate ca drepturi justitiabile, urmarind:
- sa prezinte aspectele juridice si institutionale, esentiale ale regimului juridic specific;
- sa fundamenteze o reflectie asupra naturii acestor drepturi si libertati, precum si asupra factorilor social-politici, care conditioneaza aplicarea lor efectiva pe plan national si european;
- sa prezinte rolul judecatorului national în garantarea acestora;
- sa puna în evidenta, printr-o abordare pragmatica, rolul esential al avocatului în aplicarea prevederilor CEDO de catre organele judiciare nationale si oportunitatile aflate la dispozitia acestuia pe planul procedurii în fata jurisdictiei europene de la Strasbourg.
Din perspectiva integrarii normative si judiciare europene, care va fi privilegiata pe tot parcursul prelegerilor si dezbaterilor, vor fi avute în vedere aspectele practice de natura sa contureze efectivitatea beneficierii de drepturile si libertatile garantate, decurgând din justitiabilitatea acestora.

II. Structura cursului

Nr. crt.	Denumirea si continutul temei	ORE PRELEGERI	ORE DEZBATERI
1.	Consiliul Europei – structura, functionarea si rolul acestuia în protectia drepturilor omului · Perspectiva institutionala si politica - Adunarea Parlamentara - Comitetul de Ministri - Congresul Puterilor Locale si Regionale al Europei - Cele trei sisteme de monitorizare a obligatiilor si angajamentelor asumate de statele membre ale Consiliului Europei · Perspectiva normativa - Sisteme de protectie a drepturilor omului la nivelul Consiliului Europei: sistemul normativ (conventiile si acordurile partiale), sistemul contencios (organe si mecanisme nejurisdictionale de aplicare a prevederilor conventiilor), sistemul jurisdictional (Curtea europeana a drepturilor omului si Comitetul de Ministri)	1	1
2.	Curtea Europeana a Drepturilor Omului - Etapele evolutiei sistemului de control jurisdictional - Specificul controlului jurisdictional al drepturilor omului - Organizarea si functionarea Curtii Europene a Drepturilor Omului (componenta, judecatorii, structurile jurisdictionale ale curtii, Grefa, Regulamentul intern al Curtii) - Asistenta si reprezentarea judiciara în fata Curtii	2	3
3.	Procedura judiciara în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului A. Plângerea individuala si sesizarea interstatala B. Parcursul plângerilor individuale C. Competenta Curtii a) Competenta personala: Legitimarea procesuala activa: capacitatea procesuala activa, calitatea procesuala activa, interesul cererii adresate Curtii. Legitimarea procesuala pasiva. b) Competenta materiala c) Competenta temporala d) Competenta teritoriala	2	2
4.	D. Conditiile de admisibilitate a) conditiile generale (art. 35, alin.1) - epuizarea cailor de recurs interne - termenul de 6 luni de la data deciziei interne definitive b) conditii speciale pentru cererile individuale: - cererea sa nu fie anonima - principiul non bis in idem: cererea sa nu fie în mod esential aceeasi cu o cerere examinata anterior de catre Curte sau sa fi fost deja supusa unei alte instante internationale de ancheta sau de reglementare. - cererea sa nu fie incompatibila cu dispozitiile Conventiei sau ale Protocoalelor sale - cererea sa nu fie în mod vadit nefondata - cererea sa nu fie abuziva	2	4
5.	Examen al jurisprudentei CEDO asupra principalelor drepturi si libertati fundamentale, garantate de Conventie - caracterizarea generala a drepturilor protejate de Conventie - analiza drepturilor protejate: A. Drepturi care fac obiectul protectie absolute: - protectia contra torturii, a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (art 3. din Conventie) - protectia împotriva sclavajului si a aservirii (art. 4 alin. 1) - nici o pedeapsa fara lege (art. 7) - dreptul de a nu fi judecat si pedepsit de 2 ori (art. 4 din Protocolul nr. 7) B. Drepturi beneficiind de o protectie cvasi absoluta – în virtutea art. 15 din Conventie: toate celelalte drepturi prevazute în Conventie, cu exceptia celor beneficiind de o protectie absoluta.	2	4
6.	Drepturi intrând sub incidenta unei protectii relative – al caror exercitiu este limitat de restrictiile continute în dispozitiile lor: dreptul la viata, protectia împotriva muncii fortate, dreptul la libertate si la siguranta fizica, dreptul la publicitatea dezbaterilor, dreptul la respectarea vietii private si familiale, a domiciliului si a corespondentei, dreptul la libertatea de expresie, dreptul la libertatea de gândire, constiinta si religie, dreptul la libertatea de reuniune pasnica si de asociere, dreptul la libertatea de circulatie si stabilire, garantii procedurale în cazul expulzarii strainilor.	4	4
7.	Integrarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului în ordinea normativa si judiciara din România - caracterul monist al dreptului român în raport de dreptul international - armonizarea normelor - integrarea judiciara - problema statutului prioritar al drepturilor international al drepturilor omului fata de dreptul international (art. 11 si art. 20 din Constitutia României) - rolul judecatorului român în aplicarea directa a prevederilor Conventiei si a deciziilor Curtii Europene a Drepturilor Omului - agentul guvernamental pentru procedurile în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului	2	4
8.	Protectia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeana - referirile la CEDO si aplicarea directa a prevederilor acesteia de catre judecatorul comunitar - interferentele sistemului de protectie a drepturilor omului aplicat de organele Uniunii Europene cu sistemul de protectie al CEDO (plângeri împotriva colectivitatii statelor UE, recursurile împotriva actelor de executare a dreptului comunitar	2	3
9.	Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - continutul Cartei - regimul juridic aplicabil - problema drepturilor sociale în UE - controlul jurisdictional - raporturile dintre Carta drepturilor fundamentale a UE si CEDO	2	3
10.	Sistemul de protectie a dimensiunii umane a drepturilor omului în OSCE	1	1

Programa analitica pentru drept civil si drept procesual civil - INPPA

I. Actiuni pentru apararea dreptului de proprietate imobiliara (2 cursuri) - pozitia reclamantului proprietar
1 . Pregatirea cererii de chemare în judecata
1.1. determinarea instantei competente
1.1.1. competenta materiala; evaluarea imobilului

1.1.2. competenta teritoriala; relevanta situarii imobilului în functie de natura actiunii
1.2 . identificarea imobilului :
1.2.1. problema terenului - identificarea topo (dificultati rezultate din lipsa hartilor, a schitelor cadastrale) si identificarea postala; necesitatea probei cu expertiza,
1.2.2. problema constructiilor; destinatie, individualizare, necesitatea expertizei implicatiile "transformarii" imobilului-constructie

1.3. calitatea procesuala activa; problema titlului de proprietate - cazuri particulare :
1.3.1. hotarârea judecatoreasca (partaj, ordonanta de adjudecare, art.1073-1077, hotarâri judecatoresti de constatare a dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune)|
1.3.2 . acte de constituire/reconstituire a dreptului de proprietate; examen al conformitatii titlului cu legislatia speciala postdecembrista (Legea nr.18/1991, H.G. nr.834/1991)

1.4. natura actiunii ce urmeaza a fi introdusa (TEMA PENTRU ATELIER)
1.4.1. specii de actiuni între care se face alegerea (actiunea în revendicare, actiunea în constatare, actiunea posesorie, actiunea în nulitate, actiunea în retrocedare etc.)
1.4.2. criterii de delimitare (scopul urmarit, circumstantele deposedarii proprietarului, starea de fapt la data introducerii cererii etc.); posibile "conflicte" (revendicare-nulitate, revendicare-constatare, constatare-nulitate, revendicare-retrocedare)
1.4.3. cereri accesorii (restituirea fructelor, a contravalorii lipsei de folosinta etc.)
1.4.4. relatia dintre timbraj si natura actiunii

2 . Redactarea cererii de chemare în judecata
2.1. elemente comune (art.112 C.proc.civ.)
2.2. elemente specifice decurgând din natura actiunii
2.2.1. identificarea pârâtului
2.2.2. redactarea petitului cererii de chemare în judecata în functie de numarul si natura pretentiilor (TEMA PENTRU ATELIER)
2.3. masuri simultane cu introducerea cererii de chemare în judecata : notarea actiunii în cartea funciara si efectele notarii

3 . Redactarea unor acte procedurale ulterioare cererii introductive de instanta
3.1. incidente ulterioare : identificarea unei alte persoane care ar justifica, alaturi de pârât sau în locul lui, calitatea procesuala pasiva; instrumente procesuale de remediere (TEMA PENTRU ATELIER)
3.2. cererea de probe : obligativitatea înscrisurilor (solicitarea de "relatii" din partea tertilor), rolul expertizei, tipuri de expertiza (identificarea topo, evaluarea imobilului, a contravalorii fructelor sau a lipsirii proprietarului de folosinta)
3.3. concluziile scrise : raportul cu cererea introductiva de instanta

4 . Dezbaterea judiciara : combaterea unor aparari si exceptii
4.1. teoria dobânditorului de buna-credinta si cu titlu oneros si teoria erorii comune si invincibile (TEMA PENTRU ATELIER)
4.2. contracararea dreptului de retentie

II. Actiuni întemeiate pe raspunderea civila (2 cursuri)

1 . Probleme comune : evaluarea prejudiciului; dobânda legala

2 . Aspecte specifice raspunderii contractuale
2.1. existenta unui contract valabil încheiat
2.2. actiuni în raspundere contractuala : criterii de optiune între executarea silita în natura, daune-interese, rezolutiune/reziliere; criterii de optiune; consecintele optiunii pe planul instantei competente, timbrajului, cererilor accesorii (TEMA PENTRU ATELIER)

3. Aspecte specifice raspunderii delictuale
3.1 . delictul civil-infractiune : corelatia cu latura penala
3.2 . corelatia cu asigurarile : determinarea cadrului procesual (calitatea în care este chemat asiguratorul-problema specifica în procesul penal)
3.3. daunele morale : admisibilitate, timbraj, modalitate de evaluare

III. Probleme specifice privind actiunile în executarea obligatiei de a face (1 curs)

1. Identificarea izvorului obligatiei : izvor legal, izvor contractual; consecinte pe planul probei neexecutarii obligatiei

2 . Optiunea între executarea silita în natura si executarea prin echivalent; varianta subsidiaritatii; formularea petitului cererii

3. Modalitati de executare silita în natura
3.1 . statutul actual al daunelor cominatorii
3.2. amenda civila

IV. Redactarea si înregistrarea cererilor privind caile de atac (1 curs)

1. Identificarea caii de atac aplicabile si a instantei competente (TEMA PENTRU ATELIER)
2 . Probleme specifice privind redactarea cererii de recurs; cerinte de forma; chestiunea încadrarii în motivele de recurs (TEMA PENTRU ATELIER)
3 .Caile extraordinare de atac de retractare; structura cererii : admisibilitate si fond; solutii posibile
4 . Înregistrarea caii de atac : instanta, timbraj, introducerea prin avocat

V. Aspecte specifice ale litigiului comercial (1 curs)

1 . Determinarea competentei generale (clauza compromisorie)
1.1. cerintele de validitate a clauzei compromisorii; redactare (TEMA PENTRU ATELIER)
1.2. exceptia de necompetenta : invocare, solutionare

2. Somatia de plata
2.1. conditii : raportul dintre somatia de plata-executarea silita a înscrisului notarial autentic-cerere de deschidere a procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului|
2.2. efecte ; cai de atac

3. Aspecte practice ale concilierii
3.1. domeniu de aplicare
3.2. redactarea convocarii la conciliere (TEMA PENTRU ATELIER)

4 . Masuri asiguratorii
4.1. poprirea asiguratorie
4.2. sechestrul asigurator

5 . Mijloace de proba
5.1 . principiul libertatii mijloacelor de proba
5.2 . “ierarhii” implicite (“inferioritatea” probei testimoniale)

6 . Elemente specifice ale hotarârii judecatoresti :caracterul executoriu, cai de atac

VI. Proceduri speciale (1 curs)

1 . Ordonanta presedentiala
2. Partajul judiciar
3 Divortul si alte actiuni privind starea civila si capacitatea persoanelor
4 . Contenciosul administrativ si fiscal

VII. Aspecte privind executarea silita (1 curs)

1 . Pozitia creditor
1.1 . distinctia învestire cu formula executorie-cerere de executare silita-cerere de încuviintare a executarii silite
1.2. redactarea si înregistrarea cererii de executare silita
1.2.1. determinarea organului de executare competent
1.2.2. elementele de continut ale cererii (TEMA PENTRU ATELIER)
1.2.3 . înregistrarea cererii la executorul judecatoresc

2 . Pozitia debitor
2.1. mijloace procedurale de sanctionare a nelegalitatii executarii
2.1.1 . apelul împotriva încheierii de încuviintare a executarii silite
2.1.2 . contestatia la executare
2.2. mijloace de “temporizare” a executarii silite – distinctie între cazurile de suspendare a executarii

VIII. Consultanta în vederea achizitionarii unei proprietati imobiliare. "Due diligence" privind situatia juridica a imobilului vizat (1 curs)

1. Imobilul sa fie în circuitul civil
1.1. verificarea incidentei cazurilor de inalienabilitate legala ; inventar al cazurilor de inalienabilitate legala; analiza particularizata pe Legea nr.112/1995 si Legea nr.54/1998
1.2. chestiunea inalienabilitatii conventionale; identificarea clauzei de inalienabilitate (titlul de proprietate, cartea funciara), incidenta asupra constituirii altor drepturi reale imobiliare decât dreptul de proprietate

2 . Capacitatea dobânditorului
2.1. capacitatea de folosinta : relevanta cetateniei/nationalitatii dobânditorului (legislatie speciala aplicabila; istoric); eventuale modalitati de "surmontare" a incapacitatii
2.2. capacitatea de exercitiu

3 . Calitatea transmitatorului de adevarat proprietar
3.1. verificarea validitatii si eficacitatii actelor ce constituie titlul de proprietate al transmitatorului, potrivit principiului tempus regit actum; durata acoperita de verificare; necesitatea verificarii titului de proprietate suplimentar fata de simpla existenta a înscrierii proprietatii în cartea funciara
3.2. aspecte "tehnice" : verificarea identitatii topo si postale
3.3. proba dreptului de proprietate asupra constructiei ; implicatii ale lipsei autorizatiei de construire, procesului-verbal de receptie etc.

4 . Verificarea sarcinilor
4.1. "sarcini juridice" : dezmembraminte, garantii, alte drepturi (locatiuni, drepturi de preemptiune, pacte de prefeinta); sursa : partea a III-a a cartii funciare
4.2. "sarcini tehnice"
4.2.1. categoria de folosinta a terenului; scoaterea din extravilan si din circuitul agricol
4.2.2. dificultati legate de bransarea la utilitati, verificarea daca terenul este traversat sau nu de conducte, retele electrice, alte asemenea "servituti"
4.3 . distinctia , în raport cu scopurile urmarite de dobânditor, între sarcini-impediment si sarcini care influenteaza pretul

IX . Consultanta în vederea achizitionarii unei proprietati imobiliare. Asistarea cumparatorului la încheierea contractului (1 curs)

1 . Elemente prealabile de negociere
1.1. informatii despre piata-raport cerere-oferta
1.2. informatii despre vânzator
1.2.1 situatia economico-financiara; motivatia vânzarii
1.2.2. verificarea calitatii de reprezentant a celui care semneaza în numele vânzatorului : probleme privind procura speciala (inclusiv ipoteza procurii acordate de straini si/sau în strainatate; examinarea actului constitutiv al persoanei juridice (TEMA PENTRU ATELIER)

2 . Acte prealabile vânzarii
2.1. oferta (intentia) de cumparare (“Letter of intent”), protocolul (“Gentlemen's agreement”)
2.2. pactul de preferinta
2.3. antecontractul de vânzare-cumparare-promisiunea unilaterala de vânzare (TEMA PENTRU ATELIER)
2.3.1. gradul de anticipare a clauzelor vânzarii
2.3.2. identificarea conditiilor suspensive pentru încheierea vânzarii; determinare prin înscrisuri
2.3.3. clauze care stimuleaza executarea în natura a obligatiei de a contracta (descrierea mecanismului încheierii vânzarii, referirea la art.1073-1077 C.civ., clauza penala/arvuna)

3 . Negocierea clauzelor vânzarii
3.1. inventarul riscurilor
3.1.1. obligatia de predare a bunului la un termen ulterior încheierii contractului
3.1.2. problema evictiunii (a se vedea tema II, pct.3 si 4)
3.1.3. problema viciilor : extinderea termenului de garantie pe cale conventionala; constatarea viciilor aparente
3.2. selectarea obligatiilor ce revin partilor cu titlu imperativ si supletiv : “concesii” si “renuntari” false în cursul negocierii
3.3. sanctionarea vânzatorului pentru neexecutarea obligatiilor sale : pactele comisorii, clauza penala, dobânzi penalizatoare; criterii de optiune/posibilitati de cumulare; riscul clauzelor abuzive
3.4 . optiunea privind legea aplicabila si tipul de jurisdictie : criterii de optiune

4 . Formalitati legate de perfectarea vânzarii între parti si fata de terti
4.1. chestiunea formei autentice
4.1.1. autentificare ad validitatem/ad probationem
4.1.2. “avizul consultativ” al notarului public pe proiectul vânzarii
4.1.3. costuri : modalitati de reducere
4.2 . înscrierea în cartea funciara : costuri, durata, procedura, documentele care trebuie puse la dispozitia cumparatorului dupa înscriere

Programa analitica - Disciplina: Dreptul concurentei

I Introducere
1. Definitia si obiectul dreptului concurentei
2. Notiuni fundamentale ale dreptului concurentei: agentul economic, clientela si piata relevanta

II Dreptul anti-monopol
1. Obiectivele dreptului anti-monopol
a) Protectia libertatii concurentei pe piata
b) Pastrarea unui numar suficient de concurenti pe o anumita piata relevanta
c) Alocarea eficienta a resurselor la nivelul societatii
d) Promovarea libertatii economice individuale

2. Reglementarea anti-monopol în România
a) Precizari conceptuale (notiunea de „practici anticoncurentiale”)
b) Particularitatile legislatiei anti-monopol din România
c) Sfera de aplicare legislatiei anti-monopol
d) Categoriile de fapte monopoliste

3. Întelegerile monopoliste
a) Tipuri de întelegeri monopoliste în functie de criteriile de clasificare a acestora
- criteriul formei de manifestare a vointei: acorduri propriu-zise, decizii de asociere, practici concertate
- criteriul nivelului circuitului economic la care se situeaza agentii economici participanti la întelegere: întelegeri verticale si întelegeri verticale
b) Conditii de existenta a întelegerilor monopoliste
c) Exceptarea întelegerilor monopoliste de catre Consiliul Concurentei
- tipuri de exceptari: exceptari colective si exceptari colective
- conditiile ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de exceptare
- aspecte procedurale

5. Abuzul de pozitie dominanta
a) Criterii pentru delimitarea pozitiei dominante
b) Calificarea comportamentului unui agent economic drept abuziv
c) Tratamentul abuzului de pozitie dominanta de catre Consiliul Concurentei

6. Concentrarile economice
a) Definitia concentrarilor economice
b) Forme de realizare a concentrarilor economice
c) Controlul concentrarilor economice de catre Consiliul Concurentei

7. Organele implicate în implementarea legislatiei anti-monopol

8. Tratamentul sanctionator al practicilor monopoliste|
a) Sanctionarea de catre autoritatile de concurenta
b) Raspunderea civila

III Dreptul concurentei neloiale

1. Definitia concurentei neloiale
2. Trasaturi generale ale faptelor de concurenta neloiala; tipuri de fapte de concurenta neloiala
3. Confuzia
a) Definitie, elemente (elementul material, elementul intentional)
b) Clasificari ale confuziei
- dupa forma (similitudinile, atasarea parazitara)
- dupa obiect
c) Privire speciala asupra publicitatii mincinoase
- definitie, scurt istoric
- conditii ale publicitatii mincinoase
- elementele publicitatii mincinoase (elementul material si elementul subiectiv)
- raspunderea pentru publicitatea mincinoasa
- reglementarea publicitatii mincinoase în România
4. Denigrarea
a) Definitie, elemente (elementul material, elementul subiectiv)
b) Deosebiri fata de alte fapte (critica, informarea)
5. Acapararea agresiva a clientelei
a) Definitie
b) Modalitati de acaparare agresiva a clientelei
6. Alte practici neloiale
7. Raspunderea civila pentru faptele de concurenta neloiala

BIBLIOGRAFIE:

1. Octavian Capatâna, Dreptul concurentei comerciale , ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1996
2. Gabriel Boroi, Dreptul concurentei (note de curs) , Institutul de drept si relatii internationale „Nicolae Titulescu”, Bucuresti, 1996

Programa analitica pentru drept penal si drept procesual penal

I. Participantii în procesul penal (2 cursuri)

1. Cunostinte generale cu privire la institutia participantilor. Importanta temei.
- Organele judiciare care participa la solutionarea cauzelor penale: organele de cercetare penala, procurorul, instanta de judecata.
Importanta cunoasterii reglementarii, cu trimitere directa la sanctiunea aplicata în cazul nerespectarii regulilor de competenta, a organelor judiciare.
- Cunoasterea modului de organizare si functionare a organelor de cercetare penala; competentele acestora: posibilitatea exercitarii drepturilor aparatorului în fata organelor de cercetare penala (tema pentru atelier)
- Cunoasterea modului de organizare si functionare a parchetelor ce compun Ministerul Public
- Exercitarea drepturilor aparatorului în faza urmaririi penale; obligatiile aparatorului fata de organele de urmarire penala – tratare practica (tema pentru atelier)
- Cunoasterea modului de organizare si functionare a instantelor judecatoresti: drepturile si obligatiile aparatorului în fata instantelor judecatoresti (tema pentru atelier)

2. Partile în procesul penal. Drepturile si obligatiile aparatorului în procesul penal, fata de partea pe care o asista juridic
- Învinuitul, inculpatul în procesul penal Drepturile aparatorului învinuitului sau inculpatului în faza urmaririi penale si în faza judecatii. Moduri concrete de exercitare (tema pentru atelier).
- Partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente. Moduri concrete de exercitarea drepturilor aparatorului acestora în procesul penal.
- Deosebiri între asistenta juridica si reprezentarea în procesul penal. Probleme practice (tema pentru atelier).

II. Cunoasterea mijloacelor de proba în procesul penal. Pozitia aparatorului la administrarea probelor în procesul penal.

1. Declaratiile în procesul penal. Cunoasterea problemelor de procedura si tactica judiciara în materia audierilor. Pozitia aparatorului la audierea partii pe care o asista juridic (tema pentru atelier).
2. Procedura confruntarii; folosirea interpretilor (tema pentru atelier),
3. Înscrisurile si mijloacele de proba. Valoare probatorie. Conditii de fond si forma.
4. Expertizele în procesul penal; drepturile si obligatiile aparatorului în efectuarea expertizelor; efectuarea expertizei; continutul acesteia; fixarea obiectivelor expertizei; raportul de expertiza (tema pentru atelier).
5. Procedura reconstituirii si cercetarii la fata locului. Implicarea aparatorului în aceste activitati procesuale.

III. Importanta regulilor de competenta în solutionarea cauzelor penale (2 cursuri)

1. Formele fundamentale ale competentei (competenta functionala, competenta materiala, competenta teritoriala. Formele subsidiare ale competentei, cu deosebire competenta personala.
2. Incompatibilitatile, abtinerea si recuzarea. Drepturile si obligatiile aparatorului la solutionarea cererii de abtinere sau recuzare (tema pentru atelier). Procedura solutionarii cererii de abtinere sau recuzare. Sanctionarea incompatibilitatilor.

IV. Masurile procesuale dispuse cu ocazia solutionarii unei cauze penale (2 cursuri)

1. Limitele competentelor în luarea, înlocuirea, revocarea si încetarea de drept a masurilor procesuale, cu trimitere speciala la masurile preventive. Cunoasterea conditiilor care pot determina luarea masurilor preventive. Pozitia aparatorului învinuitului sau inculpatului la luarea masurilor preventive (drepturile si obligatiile aparatorului, obligatiile organelor judiciare (tema pentru atelier). Modul concret de abordare, de catre aparator, a momentului dispunerii arestarii preventive (tema pentru atelier).
2. Prezentarea materialului de urmarire penala – învinuitului sau inculpatului. Cunoasterea dispozitiilor legale ce impun prezentarea materialului de urmarire penala, drepturile si obligatiile aparatorului la acest moment. Modalitatea luarii la cunostinta a materialului de urmarire penala. Posibilitatea formularii de cereri, obiectii; procesul de prezentarea materialului de urmarire penala – mentiuni obligatorii (tema pentru atelier).
3. Masurile asiguratorii în procesul penal. Competentele în dispunerea masurilor asiguratorii. Posibilitatea contestarii. Sechestrul si poprirea, aspecte practice (tema pentru atelier).

V. Sesizarea organelor de urmarire penala (1 curs)

1. Modurile de sesizare a organelor de urmarire penala. Plângerea si denuntul – reglementare legala, modalitate concreta de realizare (tema pentru atelier)

VI. Plângerea prealabila – modalitate speciala de sesizare a organelor judiciare (1 curs)

1. Titularii plângerii prealabile si continutul plângerii prealabile
2. Sesizarea instantei de judecata, la plângerea prealabila (tema pentru atelier)

VII. Judecata în prima instanta (3 cursuri)

1. Masuri premergatoare sedintei de judecata. Deschiderea sedintei de judecata; strigarea cauzei si apelul celor citati.
2. Citatia. Continutul citatiei, locul de citare, persoanele carora li se înmâneaza citatia. Dovada de primirea citatiei si procesul-verbal de predare a citatiei. Verificari practice (tema pentru atelier)
3. Verificarea legalitatii sesizarii instantei; verificari privitoare la inculpat, parti, martori, experti.
4. Lamuriri, exceptii, cereri formulate de parti, procuror sau ridicate din oficiu de instanta de judecata. Momentul solicitarii acestora si modalitatea de rezolvare (tema pentru atelier).
5. Cercetarea judecatoreasca; ascultarea inculpatului, partilor, martorului, expertului, interpretului.
Reguli de audiere (tema pentru atelier)

VIII. Hotarârea judecatoreasca (1 curs)

1. Structura hotarârii judecatoresti; continutul hotarârii judecatoresti. Mentiuni obligatorii. Obligatiile instantei la pronuntarea hotarârii judecatoresti (tema pentru atelier).

B. Modulul nr.2: tehnici si deprinderi de munca profesionala în activitatile profesionale de baza

I. Atelierul nr.1. AparAREA în procesul penal

a) Continutul activitatii:
1. Tehnica, tactica si strategia urmaririi penale si judecarii cauzelor penale
Aceste aspecte depind de partea careia i se acorda asistenta juridica în procesul penal, adica învinuitului sau inculpatului ori celorlalte parti: parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente.
Potrivit art.24 din Constitutie, art.171 si urm. C.p.p. dreptul de aparare este garantat în procesul penal, adaugam noi, tuturor partilor. Tehnica, tactica si strategia apararii în faza urmaririi penale poate fi diferita, functie de interesul procesual pe care-l are partea asistata juridic. Astfel, putem distinge:
- tehnica, tactica, strategia apararii învinuitului, inculpatului
- tehnica, tactica, strategia apararii partii vatamate, partii civile
- tehnica, tactica, strategia apararii partii responsabile civilmente
Se poate privi distinct apararea în procesul penal în faza urmaririi penale si faza judecatii. Ca elemente de tehnica a urmaririi penale pot fi supuse discutiei:
- succesiunea activitatilor procesuale în faza urmaririi penale (începerea urmaririi penale, punerea în miscare a actiunii penale, trimiterea în judecata) cu semnificatie în ceea ce priveste drepturile si obligatiile partilor asistate juridic.
- modalitatea întocmirii actelor procedurale corespunzatoare actelor procesuale dispuse de procuror si organele de cercetare penala, cu prezentarea conditiilor de fond si forma (mandat de arestare preventiva, rechizitoriu, citatie, etc.).
- solutiile dispuse de procuror (ordonanta, rezolutie, rechizitoriu)
Faza judecatii în derulare cuprinde ca momente importante: deschiderea sedintei de judecata, strigarea cauzei si apelul celor citati, verificarea legalitatii sesizarii instantei, cercetarea judecatoreasca, dezbaterile, ultimul cuvânt al inculpatului, deliberarea, pronuntarea. Tehnica derularii celei de-a treia faza a procesului penal, punerea în executare a hotarârii judecatoresti (cunoasterea atributiilor judecatorului delegat cu executarea, posibilitatea legala a contestarii acestor masuri, problemele referitoare la amânarea executarii pedepsei, contestatia la executare etc.).

Tactica si strategia activitatii aparatorului în cursul procesului penal

- cunoasterea în detaliu a cauzei, a pozitiei partii asistate, dar si a celorlalte parti, pentru a elimina, pe cât posibil, elementul surpriza.
- alegerea cu atentie a momentului exercitarii anumitor drepturi procesuale functie de datele concrete din dosare: plângerea împotriva actelor si masurilor procesuale de organele de urmarire penala, formularea de cereri cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, formularea de cereri la primul termen de judecata, formularea cererilor de recurs, apel etc.

2) Contactul dintre avocat si client
Relatia dintre avocat si client se bazeaza pe onestitate, probitati, corectitudine, sinceritate si confidentialitate.
- la primul contact aparatorul abordeaza problema sub dublu aspect:
- stabilirea obiectului litigiului
- studierea clientului ca mod de comportare, seriozitate, etc. si indicarea exacta a obligatiilor aparatorului
Se impune înca de la început fixarea unor repere în contactul dintre avocat si client (modul de comunicare, comportarea în fata organelor de urmarire penala, în fata instantei de judecata, fata de celelalte parti etc).
- ”sfaturile” date de avocat nu trebuie facute de complezenta ori din interes personal, ori sub efectul unei presiuni de la o terta persoana În raporturile dintre aparator si clientul sau acesta are obligatia sa foloseasca toate mijloacele si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, în conditiile legii. Se are în vedere ca persoana are dreptul sa îsi aleaga în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit aparator. Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientului si sa îi dea clientului sau sfaturile juridice corespunzatoare prevederilor legale si crezului sau profesional, caz în care va actiona numai în limitele contractului încheiat cu clientul sau si fara ca independenta avocatului sa prejudicieze interesele clientului sau
În aceeasi ordine de idei, avocatul este dator sa îsi sfatuiasca clientul cu promptitudine, în mod corect si cu întreaga diligenta, iar în cazul în care avocatul se afla în imposibilitate de a-si exprima atributiile, el va asigura substituirea sa de catre un alt avocat, pentru a nu aduce prejudicii clientului sau. Mai mult, sub rezerva normelor legale si deontologice, avocatul are obligatia de a pastra întotdeauna cât mai bine interesele clientului sau, chiar în raport cu propriile sale interese, cu interesele celorlalti colegi sau cu cele ale profesiei în general (acp.2 art.2.7 „Interesul clientului” din Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana). Se vor supune dezbaterii prevederile din Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana (acp.3 art.3.1. „Initierea si încetarea relatiilor cu clientul”) unde este inclus un capitol ce se refera la relatiile avocatului cu clientul, în care sunt stabilite urmatoarele reguli ce trebuie sa fie respectate de avocat.
- avocatul nu actioneaza decât atunci când are împuternicire de la clientul sau, conform legii.
- avocatul îsi sfatuieste si îsi apara clientul cu promptitudine, în mod constiincios si cu diligenta. El îsi asuma personal raspunderea pentru misiunea care i-a fost încredintata. Avocatul îsi informeaza clientul cu privire la evolutia cauzei care i-a fost încredintata.
- avocatul nu accepta sa-i fie încredintata o cauza atunci când stie sau când ar trebui sa stie ca el nu are competenta necesara pentru a se ocupa de aceasta cauza, exceptând cazul în care coopereaza cu un avocat care are competenta necesara. Avocatul nu poate accepta o cauza atunci când, datorita altor obligatii, se afla în imposibilitatea de a se ocupa de ea cu promptitudine.
- de asemenea, daca a intervenit una dintre situatiile aratate la punctul sus-mentionat, avocatul care are deja un angajament îsi poate rezerva dreptul de a nu se mai ocupa de cauza respectiva, caz în care el are obligatia sa-i asigure clientului respectiv, în timp util, asistenta juridica printr-un alt avocat, pentru a se evita prejudicierea clientului. Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredintata, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege.

3. Contactul dintre avocat si autoritatile judiciare (organele judiciare) în materie penala.

- contactul trebuie limitat la competentele date prin lege aparatorului si organului judiciar (organ de cercetare penala, procuror, instanta de judecata) conform Legii nr.51/1995 cu completarile si modificarile ulterioare precum si prevederilor din Codul de procedura penala (art.171-174)
- trebuie subliniata „independenta” avocatului în exercitarea profesiei, fata de organele judiciare, care nu poate fi supus unor presiuni din partea acestora sau a altor persoane, fiind protejat de lege sub acest aspect (trimitere la Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana) Trebuie subliniata ideea independentei aparatorului ca o conditie a consolidarii încrederii în justitie, în impartialitatea judecatorului.

4. Lucrari profesionale specifice, continut; tehnici de redactare; reguli de întocmire

Lucrarile profesionale specifice tin de exercitarea drepturilor partii pe care o reprezinta aparatorul (cereri formulate pe perioada fazei urmaririi penale, obiectii aduse cu ocazia audierii partii pe care o asista juridic, formularea plângerilor împotriva actelor si masurilor dispuse de organele de urmarire penala, cererile, obiectiile formulate cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, cereri formulate în fata instantei la primul termen de judecata, pe parcursul cercetarii judecatoresti, formularea cererilor de apel, recurs, etc.)
- continutul cererilor formulate, scrise ori orale, trebuie sa fie realizat numai cu enuntarea clara a solicitarii facute; întotdeauna trebuie indicata baza legala a cererii formulate, cât si a modului de solutionare a acestei.
- tehnicile de redactare, regulile de întocmirea lucrarilor specifice exercitarii profesiei de avocat sunt functie de solicitarea facuta, partea care este asistata, faza în care se efectueaza interventia.

5. Activitati procesuale desfasurate prin participarea avocatului
- distinct, în faza urmaririi penale si a judecatii, avocatul poate participa la audierea faptuitorului, a învinuitului ori a inculpatului, audierea celorlalte parti din proces, prezentarea materialului de urmarire penala etc.
- în faza judecatii se afla alaturi de partea pe care o reprezinta, participa la toate activitatile procesuale

6. Studiu de caz; diagnostic judiciar; concluziile decurg din cazul concret.

STATUTUL PROFESIONAL AL AVOCATULUI. DEONTOLOGIA PROFESIONALA

Curs 1 – Introducere

Rolul si misiunea avocatului
Natura juridica a “normelor deontologice” ale profesiei de avocat.
Deontologia si standardele profesionale

Curs 2 – Principii generale ale exercitarii profesiei de avocat

Independenta
Încrederea si integritatea morala
Secretul profesional
Incompatibilitati
Publicitatea personala
Interesul clientului
Limitarea raspunderii avocatului fata de client

Curs 3 – Relatiile cu clientii

Initierea si încetarea relatiilor cu clientii
Conflictul de interese
Pactul de „quota litis”
Stabilirea onorariilor
Aconturi asupra onorariilor si cheltuielilor
Împartirea onorariilor cu o persoana care nu este avocat

Curs 4. - Asigurarea pentru raspundere profesionala

Curs 5 – Relatiile dintre avocati

Confraternitatea
Cooperarea dintre avocati
Corespondenta transmisa între avocati
Comunicarea cu partea adversa
Schimbarea avocatului
Litigiile dintre avocati

Managementul Formelor de Exercitiu Profesional - Proiect de programa

Curs – 12 ore

Curs 1 – Introducere

Notiunea de management al formelor de exercitiu profesional (“FEP”)
Concepte si functii ale managementului FEP
Tehnici de management
Managementul în contextul social, economic si legislativ în care functioneaza FEP

Curs 2 – Organizarea practicii

Practica individuala si practica colectiva – necesitati si solutii
Practica individuala
Practica profesionala în grupuri de practica (FEP colective)
Clase de asociati si colaboratori
Administrarea profesionista a FEP collective
Filozofia practicii în grup. Grupele de practica
Colaboratorii externi (“Of counsel”) si alte forme de colaborare (“Avocatii temporari” si “Avocatii Laterali”)
Departamentele interne de avocati corporatisti – între libera practica si “consilierii juridici”si relatiile lor cu avocatii cu care colaboreaza
Firmele straine de avocati – modele, mod de operare, colaborarea cu acestea. Exemple

Curs 3 – Contracte de asociere

Notiunile prevazute de legea româna
Practica internationala. “Corporatiile” de avocati

Curs 4 – Sisteme administrative interne, reguli si proceduri interne

Sistemul de management al dosarelor
Sistemul de management al informatiilor
Contabilitatea si tinerea “timpului”
Managementul IT în practica profesionala
Managementul computerelor în practica profesionala
Designul si dotarea birourilor cu logistica
Tinuta, accesoriile si “body language”-ul avocatilor

Curs 5 – Onorariile

Tipuri de onorarii
Când si ce anume factureaza un avocat
Politicile privind stabilirea si încasarea onorariilor
Negocierea onorariilor
Înregistrarea (“facturarea”) onorariilor
Urmarirea încasarii onorariilor

Curs 6 – Marketingul FEP

Notiunea de marketing pentru FEP
Este sau nu marketingul necesar pentru FEP
Metode de marketing
Planul de marketing
Marketingul si Relatiile Publice
Alte metode de “dezvoltare a clientelei”
Marketingul în contextual reglementarii române de lege lata

Programa analitica a cursului dreptul comunitar al uniunii europene aspecte teoretice si practice

STRUCTURA CURSULUI

Nr. Crt.	Denumirea si continutul temei	Nr. ore de prelegeri	Nr. ore practice aplicative (dezbateri de spete, teste)	Modul de verificare si de evaluare a cunostintelor dobândite
0.	1	2	3	4
1.	Evolutia constructiei normative de la comunitatile europene la Uniunea Europeana (1951-2000) - Cele trei tratate de baza privind comunitatile (CECA, CEE, CEEA) si modelele institutionale (piata, reglementarea concurentei, evolutia regimurilor tranzitorii si normele de salvgardare). - extinderile comunitatilor europene prin admiterea de noi state - specificitatea sistemului juridic comunitar - Constituirea Uniunii Europene Actul Unic European 1986 Tratatul asupra Uniunii Europene (Maastricht, 1992) Revizuirile tratatelor (Amsterdam, 1997, Nisa, 2000) Cei trei piloni ai constructiei europene (Comunitatile europene traditionale, Politica externa si de securitate comuna si Cooperarea politiei si justitiei în materie penala)	2	1	Test grila
2.	Institutiile si organele Uniunii Europene (structura, competente, functionare, luarea deciziilor) - Comisia europeana - Consiliul European si Consiliul Ministrilor - Parlamentul European - Comitetul Economic si Social - Comitetul Regiunilor - Curtea Europeana de Justitie - Tribunalul de Prima Instanta - Curtea de Conturi - Celelalte organe comunitare (COREPER, BEI ...) - proceduri de cooperare si decizionale - principiul competentei de atribuire - partajul competentelor	2	1	Test grila
3.	Structura, trasaturile si izvoarele sistemului juridic al Uniunii Europene. - izvoarele principale ale dreptului comunitar (dreptul primar al tratatelor constitutive, al protocoalelor si declaratiilor aditionale, al tratatelor de modificare institutionala sau bugetara si al actelor de aderare a unor noi state membre) - dreptul derivat (regulamentul, directiva, decizia cadru recomandarile si avizele) - autoritatea dreptului primar si a dreptului derivat - izvoare de drept comunitar nescrise - principiile dreptului comunitar (subsidiaritatea) - efectele dreptului comunitar (suprematia, aplicabilitatea directa, aplicabilitatea imediata, obligativitatea ...	2	2	Test grila
4.	Comunitatea Europeana - Piata unica : - principiul liberei circulatii a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor - concurenta în Uniunea Europeana - armonizarea legislatiilor nationale - politicile comunitare: - politica agricola comuna - politica regionala si coeziunea economica si sociala - politica comuna a transporturilor - politica sociala - politicile economice si monetare - relatiile externe (privilegiate sau neprivilegiate)	2	2
5.	Proiectul de Tratat asupra unei Constitutii pentru Europa - Obiectivele si competentele Uniunii Europene - Drepturile fundamentale si cetatenia europeana - Carta drepturilor fundamentale - Politicile si functionarea U.E. - Dispozitii generale si finale	2	2
6.	Integrarea normativa si judiciara comunitara în ordinea juridica si jurisdictionala a statelor membre ale Uniunii Europene - ordinea juridica specifica dreptului UE. - Raportul dintre dreptul comunitar si dreptul national - Mecanismul administrativ si jurisdictional de transpunere a normelor comunitare în dreptul national - Punerea în aplicare a principiului prioritatii dreptului comunitar - Conditiile invocarii dreptului comunitar în ordinea juridica a Uniunii Europene si în dreptul national - Rolul judecatorului national de judecator de drept comun al dreptului comunitar - Paralelismul ordinilor juridice ale Uniunii Europene, Consiliului Europei în raport de sistemul national din domeniul drepturilor omului)	2	3	Test grila
7.	Controlul jurisdictional al aplicarii dreptului Uniunii Europene - jurisdictiile comunitare CEJ si TPI - recursurile directe · recursul privind încalcarea dreptului comunitar de catre statele UE · recursul în anulare · recursul în carenta · recursul în remediere - recursul prejudicial - procedura de sesizare de sesizare din partea jurisdictiilor nationale - procedura de judecata a CEJ asupra recursurilor prejudiciale - efectele deciziilor CEJ si TPI	2	4	Lucrare scrisa reprezentând comentarii de caz
8.	Integrarea României în Uniunea Europeana: de la acordurile de asociere la integrarea într-un spatiu judiciar european - Principalele efecte pe plan national ale perioadei de preaderare - Instrumentele judiciare ale cooperarii în domeniul justitiei si al afacerilor interne (JAI) - Principiul recunoasterii reciproce a deciziilor civile catre crearea unui titlu executor european - Perspectiva evolutiei institutiei extradarii - Recunoasterea reciproca a deciziilor penale - Combaterea crimei organizate din perspectiva masurilor luate de Consiliul European de la Tampere - Lupta contra unor forme speciale de criminalitate (terorism, criminalitatea informatica si împotriva mediului, pedopornografia etc.) - Functionarea EUROJUST si perspectivele mandatului european	2	2	Test
9.	Rolul avocatului în Uniunea Europeana - Rolul avocatilor în procesul de integrare europeana cu prilejul utilizarii procedurilor judiciare - Reglementari nationale ale profesiei de avocat si aplicarea principiului liberei circulatii - Exercitarea libera a avocaturii si efectele dreptului de instalare - Recunoasterea formarii profesionale a avocatilor potrivit sistemului instituit de Directiva 89/48 - Exercitarea permanenta a profesiei într-un alt stat membru al UE în baza Directivei 98/5 din 16.02.1998	2	1	Test
10.	Procedurile jurisdictionale specifice din Uniunea Europeana - norme procedurale din Tratatul UE - norme incidente în fata Curtii Europene de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta (CEJ si TPI) - Regulamentul de procedura si instructiunile aplicabile de catre CEJ si Grefierul T.P.I. - Formele de asistenta juridica specifice procedurilor la CEJ si TPI	2	2